Cetatea GradetTraseul Cerna - Naiba - GodeanuCioaca 'Nalta a ClosanilorComuna GodeanuBiserica de Lemn Sf. Dimitrie (1835)Flora si Fauna zoneiVarful lui StanEvenimente culturaleTraseu turistic Cheile BaluteiPadurea de liliac PonoarelePestera de la PodPestera EpuranPestera TopolnitaPestera ZatonPodul lui DumnezeuManastirea Schitu Topolnitei
  • Cetatea Gradet

    Cetatea Grădețului este situată pe vârful dealului Grădeț, la confluența pârâului Stilbița cu Topolnița....

  • Traseul Cerna - Naiba - Godeanu

    Traseul turistic, Valea Cerneri - Naiba - Godeanu ...

  • Cioaca 'Nalta a Closanilor

    Pe carari de munte - Cioaca Nalta a Closanilor...

  • Comuna Godeanu

    Vedere de ansamblu a localitatii...

  • Biserica de Lemn Sf. Dimitrie (1835)

    Biserica de lemn reconstruita in anul 1884...

  • Flora si Fauna zonei

    Specie protejata in Rezervatiile naturale...

  • Varful lui Stan

    Pe carari de munte - Varful lui Stan...

  • Evenimente culturale

    Festivalul Folclorului Autentic. Taraful Godeanu...

  • Traseu turistic Cheile Balutei

    Un loc mirific, pastrat ca la inceputurile lumii...

  • Padurea de liliac Ponoarele

    Monument al naturii pe o suprafata de peste 20 ha...

  • Pestera de la Pod

    Cu o lungime de 734 m, reprezinta un prim drenaj al apelor intre Zaton si subsolul ciuruit de galerii...

  • Pestera Epuran

    una dintre cele mai interesante peşteri ale României, cea mai mare descoperire speologică a ultimului sfert de secol ...

  • Pestera Topolnita

    una dintre cele mai spectaculoase din România, cu formaţiuni unice în lume....

  • Pestera Zaton

    situata in zona ponorului Zaton, care si ea este o pestera de prea-plin (are 105 m lungime)....

  • Podul lui Dumnezeu

    Unul din cele trei poduri naturale din lume se afla in Ponoarele, langa Baia de Arama....

  • Manastirea Schitu Topolnitei

    a fost ridicata in 1600-1611 de boierii Craiovesti, pe locul uneia din ctitoriile monahului Nicodim....

Flora si Fauna zonei Godeanu

Flora si Fauna zonei Godeanu

Padurile din zona Godeanu sunt populate de o serie de animale ocrotite de lege ca: ursi, lupi, veverite, vulpi, cocosi de munte, pisici salbatice, rtsi etc. In zona pajistilor alpine traiesc capre negre, soareci alpini,

diferite insecte intre care remarcam prezenta fluturilor viu colorati, in apele de munte amintim pastravii.
Ca si in Muntii Tarcu, in Godeanu pastoritul este foarte intens. Exista numeroase stine atat in caldarile glaciare, cat si pe picioarele sudice ale muntelui In apropierea padurii. Daca in partile de mijloc si de rasarit ale masivului stinele sint mai rare, in zona Raului ses si in Culmea Moraru-Gugu, ele se aglomereaza. Se pare ca aceasta situatie se datoreaza faptului ca aici este raspintia plaiurilor dinspre Oltenia, Banat si Transilvania.
Padurile de fag si molid imbraca pantele Muniilor Godeanu pina in jurul altitudinii de l 450-l 550 m. Limita padurii este mai coborita pe versaniii sudici si mai ridicata pe versaniii nordici, aici ea urcind pina la l 600-l 650 m altitudine. Caracteristic pentru Munii Godeanu este faptul ca pe pantele sudice padurea se termina prin fag. Cele citeva petice de padure de amestec pe care le intilnim dovedesc ca altadata si aici exista un etaj al coniferelor care insa a fost defrisat. In partea nordica, spre Lapusnic, se intilnesc aproape exclusiv paduri de molid, iar in bazinul Branului paduri de amestec (conifere si foioase).
In Muniii Godeanu jnepenisul nu constituie zone prea intinse. El se gaseste sporadic in special pe abrupturile nordice umbrite, sau in vaile glaciare de pe ambii versanii. In multe locuri unde jnepenisul forma asociaiii compacte a fost ars de ciobani in scopul extinderii pasunilor.
Pajistile subalpine, de la limita padurii pina la 1700-1800 m, sint alcatuite din iarba cimpului (Agrostis tenuis) si paius (Festuca rubra fallax), napadite din cauza pasunatului intens de iaposica (Nardus stricta). Mai sus, pina la 2 000 m, aceste plante sint inlocuite de altele, ca de exemplu iarba vintului (Agrostis rupestris) si parusca (Festuca supina) Pe coamele inalte si netede ierburile alcatuiesc asa-zisele pajisti de coarna (asociaiii in care predomina Carex curvula).
Parcurgind pajistile alpine din Muniii Godeanu, ne atrag ateniia numeroase flori viu colorate: garofiiele de munte (Dianthus), clopoieii alpini (Campanula), rusuliie (Hieracium aurantiacum), ghiniura (Gentiana), arginiica (Dryas), azaleele (Loiseleuria procumbens), scrintitoarele (Potentilla ternata) etc. In caldarile glaciare intilnirn pe alocuri tufe de smirdar (Rhododendron kotschyi), iar in locurile calcaroase din muniii Iorgovanului si Stinuleiii, floarea-de-coli (Leonthopodium alpinum). In regiunea Riului Ses se intilnesc frecvent tufisuri de afine (Vaccinium myrtillus).

Share this!

Subscribe to our RSS feed. Tweet this! StumbleUpon Reddit Digg This! Bookmark on Delicious Share on Facebook
  1. ianuarie 18, 2015 at 12:39 pm

    I’m excited to find this site. I wanted to thank you for ones time just for this wonderful read!! I definitely really liked every little bit of it and i also have you bookmarked to check out new information in your website.

Leave a reply

*

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*