Cetatea GradetTraseul Cerna - Naiba - GodeanuCioaca 'Nalta a ClosanilorComuna GodeanuBiserica de Lemn Sf. Dimitrie (1835)Flora si Fauna zoneiVarful lui StanEvenimente culturaleTraseu turistic Cheile BaluteiPadurea de liliac PonoarelePestera de la PodPestera EpuranPestera TopolnitaPestera ZatonPodul lui DumnezeuManastirea Schitu Topolnitei
  • Cetatea Gradet

    Cetatea Grădețului este situată pe vârful dealului Grădeț, la confluența pârâului Stilbița cu Topolnița....

  • Traseul Cerna - Naiba - Godeanu

    Traseul turistic, Valea Cerneri - Naiba - Godeanu ...

  • Cioaca 'Nalta a Closanilor

    Pe carari de munte - Cioaca Nalta a Closanilor...

  • Comuna Godeanu

    Vedere de ansamblu a localitatii...

  • Biserica de Lemn Sf. Dimitrie (1835)

    Biserica de lemn reconstruita in anul 1884...

  • Flora si Fauna zonei

    Specie protejata in Rezervatiile naturale...

  • Varful lui Stan

    Pe carari de munte - Varful lui Stan...

  • Evenimente culturale

    Festivalul Folclorului Autentic. Taraful Godeanu...

  • Traseu turistic Cheile Balutei

    Un loc mirific, pastrat ca la inceputurile lumii...

  • Padurea de liliac Ponoarele

    Monument al naturii pe o suprafata de peste 20 ha...

  • Pestera de la Pod

    Cu o lungime de 734 m, reprezinta un prim drenaj al apelor intre Zaton si subsolul ciuruit de galerii...

  • Pestera Epuran

    una dintre cele mai interesante peşteri ale României, cea mai mare descoperire speologică a ultimului sfert de secol ...

  • Pestera Topolnita

    una dintre cele mai spectaculoase din România, cu formaţiuni unice în lume....

  • Pestera Zaton

    situata in zona ponorului Zaton, care si ea este o pestera de prea-plin (are 105 m lungime)....

  • Podul lui Dumnezeu

    Unul din cele trei poduri naturale din lume se afla in Ponoarele, langa Baia de Arama....

  • Manastirea Schitu Topolnitei

    a fost ridicata in 1600-1611 de boierii Craiovesti, pe locul uneia din ctitoriile monahului Nicodim....

Biserica de lemn „Sf Dimitrie” 1835

Biserica de lemn „Sf Dimitrie” 1835

De la vest la est, ca si orientare, pridvorul, pronaosul, naosul si altarul alcatuiesc monumental.  Pridvorul ca spatuiu cu caracter introductiv intr-o biserica, precedand pronaosul, a fost tratat ca o incapere deschisa

, avand dimensiunile 0,55x 4,22m. Are patru stalpi din lemn , frumos pornamentati, amplasati pe latura vestica, legati la partea superioara de un fruntar, deasemenea sculptat. Acoperirea acestui spatiu s-a realizat printr-un planseu din scandura valtuita, montat mult mai tarziu.La origine este posibil sa fi existat scanduri cioplite cu barda. Palimarul este realizat din barne de stejar , legate in coada de randunica, ulterior acesta fiind tencuit atat la interior cat si la exterior cu mortar pe baza de var pe cercuiala de nuiele din salcam. Peretele estic, cel din pridvor si pronaos a fost tencuit si pictat. Pardoselile sunt din caramida asezata pe un pat de nisip.
Pronaosul , asa cum apare in planimetria bisericilor ortodoxe din Romania , este al doilea spatiu situat pe axul V-E . El a fost tratat ca o incapere distincta. Suprafata alocata acestei « incaperi » este de 10,41 mp. (2,46 – 2,50 x 4,30). Acoperirea acestui spatiu a fost asezata printr-o bolta semicilindrica care se prelungeste si peste naos. Relatia cu pridvorul se realizeaza prin intermediul unei usi intr-un canat din lemn.
Relatia cu naosul se realizeaza , prin trei deschideri, posibil ca la origine doua dintre acestea(cele laterale sa fi fost partial inchise la partea interioara). Intreaga incapere a fost tencuita si pictata, inclusiv bolta.
Naosul este spatiul central de cult, care in situatia data are forma dreptunghiulara- 3,60 x 4,30 m. Suprafata acestui spatiu este de 15,68 mp. Si continua traditia celorlalte spatii in in ceea ce priveste modul de acoperire. Astfel, si aici gasim aceeasi bolta semicilindrica, ce se prelungeste de la pronaos, care reazema pe peretii laterali , mijlocul acesteia fiind sustinut de un arc de lemn. Acest spatiu precede altarul , de care este separat prin tampla sau iconostas.
Lumina este asigurata prin doua ferestre asezate in simetrie cate una pe latura de nord si una pe latura de sud. Altarul este spatiul rezervat sanctuarului si are ca anexe obligatorii proscomidarul si diaconiconul. In mijlocul acestei incaperi se afla masa altarului – prestolul. Lumina este asigurata de o fereastra amplasata in  axul de simetrie, cu aceeasi parametri fizici ca cei ai ferestrelor prezentate mai sus. Pe latura de sud se afla inca o fereastra ce asigura lumina in dreptul diaconiconului. Tipologic, altarul are forma pentagonala, exceptand iconostasul, decrosat simetric in plan orizontal, cu proscomidie decrosata in plan vertical.
Proscomidiarul , amplasat pe latura de nord a altarului, este destinat oficiului secret. Acesta este tratat printr-un decros, in plan vertical asa cum aminteam mai sus. Din diverse considerente, la exterior s-a facut o completare cu zidarie a decrosului, alternandu-se astfel forma originala.               Diaconiconul destinat adapostirii vesmintelor preotesti si a cartilor, lipseste, in acest spatiugasindu-se o fereastra identica cu cea a restului bisericii . Pardoselile sunt din caramida, pentru pridvor si din dusumea din brad pentru pronaos, naos si altar.

Share this!

Subscribe to our RSS feed. Tweet this! StumbleUpon Reddit Digg This! Bookmark on Delicious Share on Facebook

Leave a reply

*

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*