Cetatea GradetTraseul Cerna - Naiba - GodeanuCioaca 'Nalta a ClosanilorComuna GodeanuBiserica de Lemn Sf. Dimitrie (1835)Flora si Fauna zoneiVarful lui StanEvenimente culturaleTraseu turistic Cheile BaluteiPadurea de liliac PonoarelePestera de la PodPestera EpuranPestera TopolnitaPestera ZatonPodul lui DumnezeuManastirea Schitu Topolnitei
  • Cetatea Gradet

    Cetatea Grădețului este situată pe vârful dealului Grădeț, la confluența pârâului Stilbița cu Topolnița....

  • Traseul Cerna - Naiba - Godeanu

    Traseul turistic, Valea Cerneri - Naiba - Godeanu ...

  • Cioaca 'Nalta a Closanilor

    Pe carari de munte - Cioaca Nalta a Closanilor...

  • Comuna Godeanu

    Vedere de ansamblu a localitatii...

  • Biserica de Lemn Sf. Dimitrie (1835)

    Biserica de lemn reconstruita in anul 1884...

  • Flora si Fauna zonei

    Specie protejata in Rezervatiile naturale...

  • Varful lui Stan

    Pe carari de munte - Varful lui Stan...

  • Evenimente culturale

    Festivalul Folclorului Autentic. Taraful Godeanu...

  • Traseu turistic Cheile Balutei

    Un loc mirific, pastrat ca la inceputurile lumii...

  • Padurea de liliac Ponoarele

    Monument al naturii pe o suprafata de peste 20 ha...

  • Pestera de la Pod

    Cu o lungime de 734 m, reprezinta un prim drenaj al apelor intre Zaton si subsolul ciuruit de galerii...

  • Pestera Epuran

    una dintre cele mai interesante peşteri ale României, cea mai mare descoperire speologică a ultimului sfert de secol ...

  • Pestera Topolnita

    una dintre cele mai spectaculoase din România, cu formaţiuni unice în lume....

  • Pestera Zaton

    situata in zona ponorului Zaton, care si ea este o pestera de prea-plin (are 105 m lungime)....

  • Podul lui Dumnezeu

    Unul din cele trei poduri naturale din lume se afla in Ponoarele, langa Baia de Arama....

  • Manastirea Schitu Topolnitei

    a fost ridicata in 1600-1611 de boierii Craiovesti, pe locul uneia din ctitoriile monahului Nicodim....

Drumetie la Cetatea Gradetului

Drumetie la Cetatea Gradetului

Cetatea Gradetului sau Cetatea de la Gradet este situata pe varful dealului Gradet, la confluenta paraului Stilbita cu Topolnita, la nord-vest de orasul Drobeta-Turnu Severin.

Din acest punct inalt se poate supraveghea usor valea Topolnitei si albia paraului Clisevat, precum si drumul stravechi ce trecea in imediata apropiere a dealului, ducand la Dunare.
Ruinele fortificatiei sunt semnalate prima oara de catre istoricul Cezar Bolliac in peregrinarile sale din anul 1869, publicand impresiile si teoriile sale intr-o lucrare aparuta chiar in acel an (Cezar Bolliac „Excursiune arheologica in anul 1869“, Bucuresti, 1869). In acea lucrare, referindu-se la fortificatia de pe dealul Gradetului, afirma ca avem de a face cu o fortificatie dacica. La baza teoriei sta denumirea data de localnici, „Zidina dacilor“, cat si asemanarea aparenta, ca amplasare si tip de zidire, cu fortificatiile dacice din Muntii Orastie, aflate in, relativa, apropiere.
Primele sapaturi arheologice sistematice au fost efectuate de prof. Alexandru Barcacila intre anii 1964-1965. Acestea au relevat o fortificatie de forma unui poligon neregulat in suprafata de 25 x 40m, cu unele laturi rotunjite, avand orientarea nord-vest – sud-est, pliata pe forma dealului. Zidul de incinta, cu o grosime variind intre 2m si 2,50m, era construit din bolovani de sist sparti neregulat, prinsi cu mortar din var si nisip cu bobul mare. Calitatea inferioara a mortarului, precum si neatentia la asezarea bolovanilor induce ideea unei fortificatii facute in graba, ca urmare a unor necesitati de aparare imediata.
Poarta, situata pe latura de sud a incintei, era incadrata de ziduri groase de 3m. Aici s-au gasit urme de modificare ulterioara (probabil datorita stricaciunilor suferite in urma luptelor) prin ingustarea deschiderii portii adaugandu-se un perete de piatra sparta pe una din margini. Aceiasi reparatie ulterioara se observa la intregul colt sud-est al portii. Aceste repartii au fost facute in cea mai mare graba, probabil chiar in timpul unui asediu, caci materialele folosite, precum si tehnica de inbinare sunt absolut primitive neasigurand in nici un fel vreo duritate a lucrarii. Pe latura de nord a incintei era situat un turn semi-circular, apreciat ca avand doua etaje, folosit, probabil, ca donjon in prima faza a constructiilor. In incinta a fost dezvelit un donjon circular, ridicat in centrul fortificatiei. Tehnica de constructie a acestuia difera substantial de cea a zidurilor, fiind construit din blocuri de piatra cu rosturi mari intre ele. Aceasta diferenta a condus la ideea ca cetatea a avut doua etape de utilizare diferite in timp.
Traseul catre ruine porneste din satul Schitul Topolnitei, imediat dupa podul peste paraul Stilbita. O tablita indicatoare ne indreapta spre Cetatea Gradetului, Padurea Borovat si satul Paunesti. Traseul urmeaza un drum forestier care urca destul de sustinut dealul. Dupa circa 1 km, o sageata ne indreapta spre ruine, in stanga, unde ajungem dupa 5 minute. Locul are perspective foarte bune spre Valea Topolnitei, in aval pana spre Turnu Severin iar in amonte, spre Schitul Topolnitei. Peisajele se deschid si spre Podisul Mehedinti. Noi am urcat apoi spre platourile largi, usor ondulate care fac trecerea intre vai si Podis. Peisaje largi, odihnitoare se deschid spre Paunesti si Godeanu dar si spre valea Dunarii. Locurile sunt propice exersarii fotografiei de peisaj.

Share this!

Subscribe to our RSS feed. Tweet this! StumbleUpon Reddit Digg This! Bookmark on Delicious Share on Facebook

Leave a reply

*

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*