Cetatea GradetTraseul Cerna - Naiba - GodeanuCioaca 'Nalta a ClosanilorComuna GodeanuBiserica de Lemn Sf. Dimitrie (1835)Flora si Fauna zoneiVarful lui StanEvenimente culturaleTraseu turistic Cheile BaluteiPadurea de liliac PonoarelePestera de la PodPestera EpuranPestera TopolnitaPestera ZatonPodul lui DumnezeuManastirea Schitu Topolnitei
  • Cetatea Gradet

    Cetatea Grădețului este situată pe vârful dealului Grădeț, la confluența pârâului Stilbița cu Topolnița....

  • Traseul Cerna - Naiba - Godeanu

    Traseul turistic, Valea Cerneri - Naiba - Godeanu ...

  • Cioaca 'Nalta a Closanilor

    Pe carari de munte - Cioaca Nalta a Closanilor...

  • Comuna Godeanu

    Vedere de ansamblu a localitatii...

  • Biserica de Lemn Sf. Dimitrie (1835)

    Biserica de lemn reconstruita in anul 1884...

  • Flora si Fauna zonei

    Specie protejata in Rezervatiile naturale...

  • Varful lui Stan

    Pe carari de munte - Varful lui Stan...

  • Evenimente culturale

    Festivalul Folclorului Autentic. Taraful Godeanu...

  • Traseu turistic Cheile Balutei

    Un loc mirific, pastrat ca la inceputurile lumii...

  • Padurea de liliac Ponoarele

    Monument al naturii pe o suprafata de peste 20 ha...

  • Pestera de la Pod

    Cu o lungime de 734 m, reprezinta un prim drenaj al apelor intre Zaton si subsolul ciuruit de galerii...

  • Pestera Epuran

    una dintre cele mai interesante peşteri ale României, cea mai mare descoperire speologică a ultimului sfert de secol ...

  • Pestera Topolnita

    una dintre cele mai spectaculoase din România, cu formaţiuni unice în lume....

  • Pestera Zaton

    situata in zona ponorului Zaton, care si ea este o pestera de prea-plin (are 105 m lungime)....

  • Podul lui Dumnezeu

    Unul din cele trei poduri naturale din lume se afla in Ponoarele, langa Baia de Arama....

  • Manastirea Schitu Topolnitei

    a fost ridicata in 1600-1611 de boierii Craiovesti, pe locul uneia din ctitoriile monahului Nicodim....

Ecosistemul zonei Godeanu

Ecosistemul zonei Godeanu

Flora si fauna zonei este parte integranta a ecosistemului Podisului Mehedinti., unde altitudinile sunt cuprinse între 400 și 600m. Varfurile de peste 600m se numesc Cornete. Este o unitate de podiș alcătuită din șisturi cristaline și calcare acolo unde apar calcarele sunt prezente si fenomenele carstice.

– covorul vegetal are caractere de munţi scunzi; se încadrează în etajul nemoral (al pădurilor de stejar), subetajul de amestec fag – gorun; în partea de S şi SV pe suprafeţe apreciabile se dezvoltă păduri submediteraneene de stejar pufos (Qvercus pubescens, Q. virgiliana), de cer şi gârniţă (Q. cerris, Q. frainetto), cărpiniţă (Carpinus orientalis), gorun balcanic (Q. dalechampii), cu sâmbovină (Celtis australis) şi nuc (Juglans regia) sau cu alun turcesc (Corylus colurna) – Dealul Dubova, Dl. Vărănic, Dl. Oglănicului, versantul dunărean etc;

– pădurile de fag sunt alcătuite din fagul balcanic (Fagus sylvatica ssp moesiaca);

– pe întregul podiş, îndeosebi pe calcare (cornetele de la Ponoare, Cornetul Babelor, Cornetul Cerboanii, Cornetul Bălţii, Cornetul Jupăneştilor dar şi pe văile Motrului Sec, Lupşei, Coşuştei şi Topolniţei) se dezvoltă tufişuri de tip submediteranean („șibleacuri”), alcătuite din specii submediteraneene, carpato – balcanice şi sud – europene termofile precum: mojdreanul (Fraxinus ornus), cărpiniţă, liliac (Syringa vulgaris), corn (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggigria), dârmox (Viburnum lantana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), nuc etc.

– covorul vegetal din P.M., ca urmare a populării permanente din trecutul preistoric, a suferit schimbări mari atât ca suprafaţă, cât şi ca structură şi compoziţie; pădurile au fost defrişate pe suprafeţe întinse (peste 40 %) iar locul lor a fost luat de pajişti şi terenuri cultivate, astfel că, pe alocuri, este greu de restabilit covorul vegetal natural; de asemenea, în locul pădurilor defrişate sunt larg dezvoltate tufărişurile de ienupăr şi grupări de ferigă (Pteridium aquilinum, de exemplu pe interfluviul dintre văile Lupşei şi Brebinei);

– particularitatea faunei din P.M. constă în prezenţa numeroaselor elemente faunistice de diferite origini, îndeosebi sudice; existând o diversitate mare de medii de viaţă pe o suprafaţă relativ restrânsă, se găsesc numeroase animale specifice în egală măsură regiunilor de munte, de deal, de lunci etc; dintre reptile, o notă aparte o dau două specii mediteraneene: vipera cu corn (Vipera ammodytes), care preferă suprafeţele calcarose şi broasca ţestoasă de uscat (Testudo hermanni hermanni), localizată mai ales în regiunile cu tufărişuri şi pământ afânat şi la liziera pădurilor din sudul şi estul podişului;

– dintre batracieni aici trăieşte broasca râioasă cafenie (Bufo bufo), tritonul (Triturus vulgaris) şi salamandra (Salamandra salamandra);

– în SV sunt răspândite termitele (Reticulitermes lucifugus), specie mediteraneano – pontică, iar pe calcare se găseşte reprezentantul cel mai nordic al scorpionului (Euscorpius carpathicus), de dimensiuni mici dar veninos;

– în pădurile de fag din partea nordică şi nord-vestică şi pe văile Coşuştei şi ale afluenţilor ei trăieşte ursul (Ursus arctos) – animal specific pădurilor de munte; tot în pădurile de fag şi de fag cu gorun trăiesc: veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes), viezurele (Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), pârşul mare (Glis glis), pârşul de alun (Muscardinus avellanarius), pârşul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula) şi, mai rar, lupul (Canis lupus).

 

Share this!

Subscribe to our RSS feed. Tweet this! StumbleUpon Reddit Digg This! Bookmark on Delicious Share on Facebook

Leave a reply

*

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*